Fumez de 4 ani, de cand aveam 13 ani, de cand eram in clasa a 7-a. Asa ca... amintirile mele din perioada in care nu fumam, nu sunt prea multe si oricum, nu foarte clare. Fumez de 4 ani. De cele mai multe ori fumez de placere, si restu din dependenta. Cine m-a vazut fumand a observat ca eu nu fumez repede, nu trag mult din tigara si rareori imi aprind o tigara dupa alta.
Deja tigarile sunt o chestie care ma defineste. In tigari imi gasesc de cele mai multe refugiul. Imi indulcesc singuratatea si imi umplu golul din stomac. Fumez de 4 ani si abia acum mi-am dat seama ca fumul de tigara e unul dintre putinele lucruri care ma alina, care ma rasfata si care ma completeaza.
Imi iubesc viciul in aceeasi masura in care il urasc. Il iubesc pentru ca reprezinta o "companie" mereu placuta si mereu disponibila, il urasc pentru ca e aproximativ singurul lucru care imi darama independenta.
Stii ca de fiecare data cand am ocazia te intreb de ce nu te lasi...dar niciodata nu mi-am pus problema ca nu ai ambitia necesara. Problema e exact ceea ce ai scris, ca iti place.:P
RăspundețiȘtergereYep... couldn't agree more:-<
RăspundețiȘtergereMie imi place cum scrii! Din ce in ce mai mult! Restul... e alegerea ta!
RăspundețiȘtergere